Facebook

SPECIAL

De ce dăm bacalaureatul începînd din luna februarie?

Publicat

pe


Din colbul școlii…


M-am întrebat frecvent de ce în ziua de astăzi ne plac atît de mult întrebările retorice, iar ca profesor de limba și literatura română, mai ales în ultima vreme, mă văd din ce în ce mai des transformînd dialogurile de odinioară în astfel de întrebări fără niciun răspuns. Așa este și în cazul bacalaureatului, mai ales al probelor de competențe de comunicare în limba română/ limba modernă sau de competențe digitale.

Răspunsurile oficiale vizează necesitatea de a degreva materia, pentru a nu supraîncărca perioada tradițională de examen, de la sfîrșitul lunii iunie. Dar oare cei care au cerut sau au hotărît schimbarea știu ce presupun probele de competențe? La limba română, examenul constă în citirea unui text nonliterar, în identificarea trăsăturilor stilului funcțional căruia îi aparține textul propus, în selectarea unor idei/ argumente/ fapte/ opinii din acel text; de asemenea, candidatul trebuie să-și exprime un punct de vedere cu privire la o anumită problemă, regăsită în textul respectiv, spre exemplu utilitatea/ inutilitatea păstrării unui jurnal la vîrsta adolescenței, importanța călătoriilor pentru formarea personalității unui tînăr etc.

Structura acestor subiecte nu necesită o pregătire specială prealabilă, ci observarea unui text funcțional, identificarea unor trăsături care particularizează acel stil. Argumentarea unei opinii presupune abilitatea de a construi o ipoteză funcțională, susținută prin argumente și prin exemple, conducînd către o ipoteză pertinentă, convingătoare. În realitate, întregul subiect vizează abilitatea de a comunica în limba maternă, fără să aibă în vedere o programă diferită de ceea ce s-a studiat în contextul disciplinei de-a lungul celor patru ani de liceu.

De aceea, nu consider că o astfel de probă ar putea să neliniștească elevul, cu atît mai mult cu cît comisia de examen se compune din doi profesori, dintre care unul este, obligatoriu, profesorul clasei. Mai mult, evaluarea acestei probe se realizează prin calificative, de la utilizator mediu la utilizator avansat, respectiv experimentat.

Și atunci mă întorc la întrebarea anterioară: De ce dăm bacalaureatul începînd din luna februarie? Ce înseamnă, concret, o decalare a examenului, cel puțin pentru probele orale?

În mijlocul anului școlar, adică în luna februarie, cînd sînt programate aceste probe, situația elevilor clasei a XII-a/ a XIII-a nu este definitivată și se pot înregistra situații greu de soluționat: elevul nu a promovat pe semestrul întîi la toate disciplinele, nu are situația încheiată pe primul semestru, în semestrul al doilea însumează un număr de absențe atît de mare încît se impune exmatricularea. Ce se întîmplă cu acești elevi? Vor susține sau nu probele orale? Situația va fi una paradoxală: elevul nu a promovat clasa terminală, dar va promova probele orale ale examenului de bacalaureat. Dacă elevul este declarat repetent, el va avea deja parcurse probele orale. Acestea sînt situații reale, care se produc anual în sistemul de învățămînt, dar care pînă acum nu s-au dovedit presante sau problematice, pentru că nu generau atîtea variabile. În plus, semestrul al doilea este consacrat simulărilor, recapitulărilor, sistematizărilor necesare examenului; probele orale fracturează artificial structura acestui semestru, conducînd către situații nefavorabile studiului.

De aceea, cred cu tărie că în astfel de hotărîri trebuie consultați și profesorii, aceia care se întîlnesc cu probleme de genul celor enumerate mai sus. Poate că și solicitările elevilor față de schimbări precum cea a decalării probelor orale ar fi soluționate pe baza unui dialog care să includă toate categoriile implicate în actul educațional, dacă s-ar acorda explicațiile necesare.

Lăsați un comentariu

Lăsați un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Trending

SPECIAL

O campanie „trenul nostru”: 12 rute ale Centenarului

Publicat

pe

Ne aflăm în anul Centenarului Marii Uniri. De aceea, am gîndit o campanie publicistică itinerantă, care să marcheze momentul jubiliar. O campanie intitulată trenul nostru pe drumurile Unirii.

Pe scurt

Vom merge, de-a lungul lui 2018, în 12 orașe românești semnificative, din punct de vedere istoric, pentru devenirea României Mari. Astfel, în fiecare lună, o echipă a trenului nostru va poposi într-una dintre cele 12 destinații alese în redacție și deja programate calendaristic. Ca să descoperim împreună cum arată acele locuri în anul Centenarului, cum trăiesc oamenii acelor locuri în Anul Centenarului și care e atmosfera acelor locuri în Anul Centenarului.

De unde pînă unde

Campania trenul nostru pe drumurile Unirii a pornit, în ianuarie, la Mărășești. Mihăiță Stroe și Alexandru Dumitriu publică în acest număr două reportaje consacrate eroicei localități din Vrancea. Traseul va acoperi majoritatea provinciilor românești și se va încheia, simbolic, la Alba-Iulia, în decembrie. Pentru că în 1918 s-a făurit România Mare, care însemna o altă hartă decît cea amputată a prezentului, vom descinde, pe drumurile Unirii, și la Chișinău. Iată desfășurătorul campaniei:

  1. Mărășești (ianuarie)
  2. Tîrgu Jiu (februarie)
  3. Curtea de Argeș (martie)
  4. Drobeta Turnu Severin (aprilie)
  5. Medgidia (mai)
  6. Toplița (iunie)
  7. Tîrgu Neamț (iulie)
  8. Chișinău (august)
  9. Brad (septembrie)
  10. Carei (octombrie)
  11. Bîrlad (noiembrie)
  12. Alba Iulia, Zlatna (decembrie)

Costuri

Cîteva detalii tehnice: deplasările vor fi suportate de membrii redacției. Mijlocul de transport este cel feroviar. Nu pentru că revista se numește trenul nostru, ci pentru că nu posedăm mașini. Punctul de plecare va fi, așadar, Gara de Nord. Vom petrece măcar o zi în localitățile cuprinse în plan. Prin urmare, vom înnopta în mai toate locurile.

Precedente

Unii cititori de presă tipărită își mai amintesc, poate, campania estivală Descoperirea României a ziarului „Jurnalul național” din anii 2004-2006, ziar condus, pe atunci, de Marius Tucă. Această caravană străbătea rutier, vară de vară, un traseu dinainte precizat. Zilnic, în „Jurnalul național” apăreau, pe durata campaniei, reportaje din țară. Evident, nu ne putem compara, ca efectiv numeric și potențial bănesc, cu „Jurnalul național”, care mobiliza mulți ziariști în Descoperirea României, dispunînd și de alte posibilități financiare. Dar în ceea ce privește calitatea textelor, îndrăznim să sperăm într-o vagă apropiere.

Pledoarie pentru „teren”

Presa culturală autohtonă nu prea are obiceiul „terenului”. Întîlnim rarisim cîte un reportaj în paginile acestor publicații, atinse de sedentarism, fie că vorbim despre print, fie că vorbim despre online. Sigur, există însemnări de la evenimente (naționale sau internaționale) la care participă, ca invitați, redactori & colaboratori ai revistelor. Însoțite, cîteodată, însemnările respective, și de impresii turistice. Campania noastră este una autentic reportericească. Nu ne va întîmpina nimeni la gară, nu ne va rezolva nimeni cazarea, nu ne va plimba nimeni prin oraș.

România reală

Va fi, inevitabil, destul festivism patriotard în acest an al Centenarului. Va fi, inevitabil, și destulă înflăcărare demagogică. Va fi, iarăși inevitabil, și agresivitate politicianistă. Au apărut provocări, vor mai apărea. Au fost riposte, vor mai fi. Noi vom căuta un Centenar al decenței. Un Centenar al echilibrului și al toleranței. Un Centenar care să aducă în prim-plan România reală. Cu bunele și relele ei. Am considerat și considerăm că rosturile unei reviste culturale trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, viața obișnuită a oamenilor. Viața de dincolo de București și de marile orașe. Pentru că, fără a înțelege realitățile țării, realitățile de jos, realitățile grele de jos, de care mulți sînt străini sau se feresc cu dispreț elitist, nu ai cum să înțelegi nici cultura acestei țări. E frumos să mergem la lecturi publice prin ceainării și la seri de jazz. Dar nu e de-ajuns.

Prin urmare, din acest număr, trenul nostru pe drumurile Unirii. Sînt, de fapt, drumuri în România reală.

Trending

Copyright © 2017 trenul nostru